Stele si galaxii
Stelele sunt sfere de gaz fierbinte,gigantice,stralucitoare,incandescente.Sunt
ca niste centrale energetice enorme si produc o cantitate imensa de
energie de-a lungul timpului de stralucire de miliarde de ani.Steaua
noastra,Soarele,se gaseste la "doar" 150 milioane km de Pamint.Alte
stele sunt incredibil de indepartate,de exemplu lumina de la urmatoarea
stea cea mai apropiata de noi ajunge pe Pamint in patru ani.Aproape
sigur,multe alte stele au,ca si Soarele,un sistem de planete in jurul
lor.Pe unele dintre aceste planete poate exista viata.
Aproape toate stelele pe care le vedem pe cer fac parte din Galaxia
Calea Lactee alcatuita dintr-o multime de stele dispuse intr-o spirala.Exista
miliarde de stele in galaxie si miliarde de galaxii in Univers.Universul
include:spatiul,galaxiile,stelele,Pamintul,casa si pe tine!
Sistemul Solar
Soarele este o stea.Apare mult
mai mare si mai luminoasa decit alte stele deoarece este mai aproape
de noi.In jurul soarelui se invirte o familie de noua planete.In ordinea
distantei fata de Soare,ele sunt:Mercur,Venus,Pamintul,Marte,Jupiter,Saturn,Uranus,Neptun
si Pluto.Pamintul realizeaza o rotatie completa in jurul Soarelui intr-un
an,alte planete in timp mai indelungat.
Printre planete si in jurul Soarelui orbiteaza mii de bucati mici de
roca numite asteroizi.Majoritatea formeaza o centura intre Marte si
Jupiter.Soarele,planetele si satelitii lor,asteroizii,cometele si meteoritii
fac parte din sistemul Solar.
Pamintul si Luna
Pamintul s-a format acum 4.600
milioane de ani.La inceput era o minge foarte fierbinte de roca lichida,apoi
au inceput sa erupa vulcanii,generindu-se gaze care au invaluit Pamintul
cu atmosfera si cu nori.Din nori a cazut ploaia care a dat nastere la
mari si oceane.
Pe pamint s-au format conditii prielnice vietii.Temperatura nu era nici
prea mare,nici prea mica,exista apa lichida,esentiala pentru viata.Invelisul
gazos al Pamintului,atmosfera ,ne protejeaza de radiatiile solare daunatoare,dar
permite mentinerea temperaturii constante.
Anotimpuri si Climate
PAmintul face o rotatie completa
in jurul Soarelui in 365 de zile.El se invirte de asemenea in jurul
propriului ax(o linie imaginara care uneste Polul Nord cu Polul Sud),realizind
o rotatie completa in 24 de ore.Pozitia sa pe orbita este usor inclinata.Aceasta
inclinare care se mentine constanta,este cauza anotimpurilor.
Cind jumatatea nordica a Pamintului se gaseste mai aproape de Soare,ea
este mai calda si zilele sunt mai lungi:aici este vara.In acelasi timp
in emisfera sudica,situata mai departe fata de soare,este iarna.Cind
emisfera nordica se indeparteaza de Soare vine iarna,iar in emisfera
sudica este vara.
Vremea
Vremea este cuvintul care descrie
conditiile existente in aer intr-un anumit loc,la un moment dat:de exemplu
ploaia sau zapada,vintul sau acalmia,caldura sau frigul.Aerul din jurul
Pamintului se afla intr-o continua miscare.El contine vapori de apa
care atunci cind aerul se raceste,se transforma in gheata sau apa lichida
care cade pe sol sub forma de ploaie,zapada sau grindina.
Vremea are un rol important in viata noastra.De exemplu,fara ploaie,recoltele
s-ar usca,dar prea multa ploaie poate produce inundatii.Este foarte
bine sa putem prevedea vremea.Pentru aceasta utilizam informatiile furnizate
de satelitii meteorologi si statiile meteo.
Timpul
Cit este ora?Probabil doriti sa
stiti raspunsul la aceasta intrebare de mai multe ori in cursul fiecarei
zile.In lumea moderna este foarte important sa stii ce ora este:un numar
mare de evenimente zilnice depind de acest lucru.Televiziunea ,trenurile,zborurile
aeriene,scolile si concursurile sportive trebuie sa respecte programul
pe ore.
Popoarele care au trait in timpuri stravechi in Egipt si in orientul
Mijlociu au dorit sa inregistreze scurgerea timpului cu precizie,dar
nu au avut ceasuri.Totusi,cu 5.000 de ani in urma,astronomi din stravechiul
oras Babilon au impartit ziua in 24 de ore,fiecare ora in 60 de minute
si fiecare minut in 60 de secunde.Azi,desi avem ceasuri care pot masura
timpul in cele mai mici fractiuni de secunda,vechile unitati de timp
babiloniene supravietuiesc inca.
Regiunile Polare
Polul Nord este inconjurat de Oceanul
Inghetat,acoperit permanent de gheata.La polul opus al Pamintului se
afla Polul Sud ,situat pe continentul Antarctica.Deoarecepolii primesc
cea mai mica cantitate de energie de la Soare comparativ cu celelalte
zone ale globului,ei nu se incalzesc prea tare.Ca urmare,gheata acopera
polii tot timpul anului.
Pentru a supravietui frigului,multe animale polare au blana groasa sau
un strat de grasime sub piele.Singurii oameni care traiesc in Antarctica
sunt oamenii de stiinta care studiaza mediul.In schimb,in regiunile
arctice traiesc de mii de ani diferite popoare ca inuitii din Groenlanda
si Nordul Canadei.Ei vineaza animale polare pentru hrana si imbracaminte.
Padurile
Multe regiuni ale globului din
zona temperata sunt acoperite de paduri-sau ar fi,daca nu ar fi fost
defrisate in scop agricol sau pentru constructii.Coniferele pot trai
in zone mai reci decit copacii cu frunze cazatoare.,deci padurile de
conifere sunt mai putin afectate,gasindu-se in regiunile nordice sau
muntoase unde traiesc putini oameni.
Copacii si plantele care cresc in paduri ofera hrana si adapost pentru
multe specii de animale.Multe animale sunt nocturne,adica ies doar noaptea
pentru a se hrani cu plantele din padure sau a vina alte specii de animale.
Pajistile
Denumirea de pajisti a fost data
unor arii inierbate unde cresc plante secunde ,uneori si arbori izolati.Pajistile
se gasesc in zonele Globului unde nu ploua destul pentru a se putea
dezvolta padurile,dar nu e nici atit de secetos incit sa fie desert.
In anotimpul umed,pajistile africane inverzesc datorita ierburilor proaspete
si altor plante.Aceasta reprezinta hrana multiplelor specii de animale
erbivore de aici.Ele la rindul lor alcatuiesc hrana carnivorelor ca
lei,leoparzi si hiene.Intr-un astfel de teren deschis nu exista ascunzatori
din fata pradatorilor,deci singura modalitate de a scapa a erbivorelor
este fuga.Multe specii traiesc in turme,in care unii stau de veghe in
permanenta,fiind atenti la pericole.
Deserturile
Desertul este o zona in care nu
ploua sau cade o cantitate foarte mica de ploaie.Multe deserturi sunt
locuri calde,golase,uneori nisipoase,alteori acoperite de piatra.Exista
si deserturi reci ca Gobi din Asia,unde iernile sunt foarte aspre.
In deserturile calde,temperatura urca la peste 50'C in timpul zilei.Nu
exista copaci care sa faca umbra si apa este foarte rar intilnita.Cu
toate acestea,unele specii de plante si animale pot supravetui aici.Plantele
de desert absorb apa rezultata din roua sau ceata.Gindacul de Namibia
din Africa se apleaca dimineata cu capul in jos si inghite apa ce s-a
condensat pe spatele sau.
Paduri Ecuatoriale
Jumatate din totalitatea speciilor
vegetale si animale traiesc in padurile ecuatoriale.Ploile abundente
si temperaturile ridicate sunt ideale pentru dezvoltarea multor specii
de plante si animale.Copaci inalti alcatuiesc un strat compact de ramuri
numit coronament.Multe animale traiesc aici hranindu-se cu fructe si
flori.Sub coronament exista un strat de arbori mai scunzi.Solul padurii
este intunecat deoarece doar putina lumina trece prin coronament.
Riuri si piraie roind de vietuitoare traverseaza padurea ecuatoriala.Ele
servesc drept "autostrazi" pentru oameni ce traiesc aici.In
anotimpul ploios ,in America de Sud,riurile inunda suprafete mari de
padure si pestii inoata printre trunchiurile arborilor.
Muntii
Cind placile tectonice se imping
una pe alta ,pamintul face cute asa cum face uneori un covor pe podea.In
acest mod s-au format multe lanturi muntoase.Acest lucru se intimpla
in milioane de ani.Marile lanturi muntoase ale lumii includ si Anzii
din America de Sud,Muntii Stincosi din America de Nord,Alpii din Europa
si Himalaia din Asia.
Virfurile unor munti sunt atit de inalte incit sunt tot timpul acoperite
cu zapada si gheata.Acolo este mai putin oxigen in aerul pe care il
respiri si nimic nu poate trai o perioada mai lunga de timp.Chiar si
pe pantele mai joase,nde zapada se topeste in verile mai calduroase,numai
cele mai rezistente plante si animale pot supravietui.
Oceanele
Mai mult de doua treimi din suprafata pamintului este acoperita de apa sarata ce formeaza oceane.Fundul oceanului este la mii de metri sub apa.Este un tarim al unor cimpii intinse,santuri adinci,creste inalte si vulcani.Unii dintre vulcani se ridica deasupra apei formind insule.Cantitatea mare de apa din oceane joaca un rol major in formarea vremii.Marile miscari de apa ale oceanelor in jurul pamintului sunt numite curenti.Acesti curenti,atit calzi cit si reci,afecteaza climatul suprafetelor de uscat in jurul carora se rotesc.De asemenea,oceanele sunt adapost pentru o larga varietate de vietati,de la plante microscopice pina la uriasele balene.
Europa
Cam de marimea SUA,Europa face parte din aceeasi suprafata de uscat ca si Asia.Cele doua continente sunt separate de muntii Ural si Caucaz.In afara nordului inghetat si a regiunilor muntoase,aproape toata suprafata este dedicata fermelor sau oraselor.In Europa traiesc multe popoare diferite,fiecare cu propria limba si propriile obiceiuri.Cu exceptia Rusiei,cele mai multe state din Europa ocupa teritorii restrinse.Unele,cum ar fi Vaticanul(cel mai mic stat),Monaco si Liechtenstein,nu sunt mai lungi de citiva kilometri.
Asia
Asia este cel mai mare continent,se
intinde de la coastele arctice ale Siberiei pina la padurile ecuatoriale
din insulele Indoneziei,si de la Marea Mediterana pina la Oceanul Pacific.Cel
mai inalt munte din lume,Himalaia,si cel mai jos punct al uscatului,tarmurile
Marii Moarte,se afla amindoua in Asia.
China si India sunt tarile cu cea mai multa populatie de pe glob;impreuna
au cam o treime din populatia lumii.
Oceania
Insulele din sudul Oceanului Pacific impreuna cu Australia,Noua Zeelanda si Papua Noua Guinee formeaza Oceania.Australia este formata in principal din tinuturi ierboase sau din deserturi.Cea mai mare parte a populatiei traieste in orasele de pe coasta.Noua Zeelanda este o tara muntoasa si cu multe pasuni.
America de Nord
America de nord cuprinde doua dintre
cele mai mari tari din lume(Canada si SUA)si deasemenea citeva dintre
cele mai mici(insulele din Marea Caraibelor).
Coastele nordice ale Canadei,Alaska si Groenlanda sunt teritorii polare
inghetate,pe cind clima tarilor din jurul Golfului Mexic si din Caraibe
este calda tot timpul anului.Un lant muntos se intinde din Alaska pina
in Panama.Padurile acopera o mare parte din nordul Canadei,in timp ce
terenurile agricole domina in partea situata la estul Muntilor Stincosi
din SUA.
America de Sud
America de Sud este legata de America
de Nord printr-o fisie de pamint foarte subtire numita Istmul Panama.Punctul
cel mai sudic,numit Capul Horn,este la doar 800km departare de inghetatul
continent Antarctica.Muntii Anzi se intind de-a lungul partii vestice
a Americii de Sud.Multe riuri curg spre est,inspre Oceanul Atlantic.Puternicul
Amazon curge printr-o intinsa padure ecuatoriala.
Multi dintre sud-americani sunt urmasii bastinasilor indieni,a emigrantilor
din Spania si alte tari europene,precum si a africanilor.
Africa
Cea mai mare parte din Africa are
un climat fierbinte.In partile nordice si de sud-vest terenul este acoperit
de deserturi.Paduri ecuatoriale acopera bazinul Congo si alte parti
din Vestul Africii.Intre acestea se intinde savana unde traiesc in salbatacie
animale cum ar fi leii,girafele si elefantii.
Cel mai lung riu din lume,Nilul,izvoraste de linga lacul Victoria,in
zona inalta a Africii.De aici el curge spre nord,traversind cimpiile
prafuite ale Sudanului.Nilul ingrasa de secole terenurile agricole ale
Egiptului.
Sute de popoare diferite traiesc in Africa chiar si in desert si in
jungla.Unele tari africane au devenit bogate din minerit si agricultura,pe
cind altele au fost greu incercate de razboaie.